6 Consecințe Alarmante Ale Lipsei de Somn

Fugim de un program strict de somn atunci când suntem copii, iar odată cu înaintarea în vârstă nu mai reușim să ne reglăm ciclul veghe-somn. Acest lucru poate fi cauzat de stres, serviciu, depresie sau anxietate, dar și pentru că nu acordăm destulă importanță somnului.

Chiar și faptul că nu ajungem la 8 ore de somn (poate chiar mai mult pentru femei) și că orele noastre de trezire și culcare nu sunt aceleași dăunează ritmului circadian și, finalmente, corpului și minții noastre.

Ce consecințe are lipsa unui somn odihnitor?

Ritmul circadian este acel ciclu intern care durează aproximativ 24 de ore și care reglează diverse procese fiziologice și comportamentale ale organismului. Acest ritm este gestionat de mai multe ceasuri biologice, printre care și ceasul central (situat în hipotalamus), influențat de lumină și întuneric. Când dormim puțin sau ne trezim des în timpul nopții, ritmul circadian este dat peste cap și putem suferi următoarele efecte:

Scăderea performanței cognitive

Lipsa somnului poate afecta capacitatea de concentrare, memorare și luare de decizii. Deoarece în timpul somnului se formează noi căi neuronale în creier, în absența odihnei creierul nu va putea să stocheze informații noi, fiind epuizat și incapabil să-și îndeplinească sarcinile.

Impact asupra sistemului imunitar și asupra hormonilor

În timp ce dormim, sistemul imunitar produce substanțe care luptă împotriva infecțiilor, cum ar fi anticorpi și citokine, și le folosește pentru a combate invadatorii străini, ca bacteriile și virușii. Privarea de somn împiedică sistemul imunitar să ne protejeze, motiv pentru care poate dura mai mult până să ne recuperăm după boală sau ne putem îmbolnăvi mai des.

Și producția de hormoni depinde de somn. Spre exemplu, pentru producerea de testosteron (însărcinat cu regenerarea musculară, a țesuturilor etc.), sunt necesare cel puțin 3 ore de somn neîntrerupt, astfel încât trezirea pe parcursul nopții poate afecta acest proces.

Și producția hormonilor de creștere, necesari în special la copii și adolescenți pentru a dezvolta masa musculară și repara celulele și țesuturile, este la fel de importantă și poate fi afectată.

Risc crescut de accidente

Oboseala cauzată de lipsa somnului poate crește riscul de accidente în diverse contexte, cum ar fi la locul de muncă, în trafic sau când vine vorba de activitățile casnice. Reflexele noastre sunt încetinite, iar capacitatea noastră de reacție este afectată, ceea ce poate avea consecințe serioase.

Impact asupra sănătății mentale

Lipsa somnului odihnitor poate să ne facă mai nerăbdători sau mai predispuși la schimbări de dispoziție. De asemenea, poate contribui la apariția sau exacerbarea problemelor de sănătate mentală, cum ar fi anxietatea și depresia.

Dacă privarea de somn continuă suficient de mult, putem avea chiar halucinații, văzând și auzind lucruri care nu există cu adevărat. Lipsa somnului poate declanșa, de asemenea, manie la persoanele care au tulburare bipolară.

Risc crescut de boli cronice

Studiile arată că somnul este crucial pentru regenerarea și repararea organismului nostru, iar lipsa cronică de somn poate crește riscul de dezvoltare a unor boli cronice precum diabetul, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare.

Dacă ne confruntăm cu oprirea repetată a respirației sau cu o respirație superficială în timpul somnului, atunci trebuie să consultăm un specialist pentru a vedea dacă este vorba de apnee în somn.

Această tulburare poate avea numeroase efecte negative asupra sănătății și calității vieții, inclusiv oboseală cronică, somnolență diurnă excesivă, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, iritabilitate și riscuri crescute pentru afecțiunile menționate mai sus.

Probleme de greutate și metabolism

Lipsa somnului poate afecta nivelul de leptină și grelină, hormonii care reglează senzația de foame și sațietate. Acest lucru poate duce la creșterea apetitului și, implicit, la creșterea în greutate. De asemenea, lipsa somnului poate afecta metabolismul și motivația de a face sport, ceea ce poate contribui la acumularea de grăsime și la dificultatea în gestionarea greutății corporale.

Privarea de somn are ca efect și eliberarea unei cantități mai mici de insulină după masă, aceasta fiind necesară pentru reducerea nivelului de glucoză din sânge. Ca într-un cerc vicios, toleranța organismului la glucoză este asociată cu rezistența la insulină, ceea ce conduce la diabet zaharat și obezitate.

Cum obținem un somn odihnitor?

Pentru a preveni tulburările de somn, este indicat să ținem cont de orele de somn recomandate pentru fiecare grupă de vârstă:

Nou-născuți (până la 3 luni): 14 - 17 ore;
Sugari (4 luni până la 12 luni): 12 - 16 ore;
Copii mici (de la 1 la 5 ani). 10 - 14 ore;
Copii de vârstă școlară (între 6 și 12 ani): 9 - 12 ore;
Adolescenți (cu vârste între 13 și 18 ani): 8 - 10 ore;
Adulți (18 și peste): 7 - 9 ore.

În plus, există modalități eficiente prin care putem îmbunătăți calitatea somnului, printre care:

Limitarea sau evitarea somnului în timpul zilei;
Menținerea unui program regulat de somn și trezire chiar și în weekend și de sărbători;
Relaxarea înainte de somn (prin lectură, duș cald, meditație, plimbare, yoga etc.);
Limitarea utilizării dispozitivelor electronice înainte de culcare;
Evitarea meselor grele cu câteva ore înainte de culcare;
Abținerea de la cofeină după prânz sau cu cel puțin câteva ore înainte de somn;